Romanian Tourism: Complexul Geologic Racos

Comuna Racos este situata pe malul drept al raului Olt, judetul Brasov, Muntii Persanii de Nord.
Cale de acces: din DN13 (Brasov – Hoghiz – Rupea - Sighisoara), dupa Hoghiz, urmam DJ 131C catre Racos ~ 10km. Distanta Brasov – Racos cca 70km.
O excursie in aceasta zona protejata merita din plin.
Nu voi incerca sa descriu trasee turistice pentru ca obiectivele sunt apropiate intre ele (exista si drumuri care leaga obiectivele intre ele – drumuri accesibile auto).
Informatiile de mai jos sunt preluate in totalitate de pe pancardele de la obiective.

Geologia Persanilor Centrali si Nordici si Vulcanismul Bazaltic Cuaternar

Muntii Carpati fac parte din lantul muntos Alpi – Carpati – Caucaz – Himalaia dezvoltat la marginea sudica a placii eurasiatice. In cadrul Carpatilor, Muntii Persani fac parte din Grupa Orientala, Zona de Curbura. Geologic ei apartin Zonei Cristalino–Mezozoice care contine “samburele” lantului muntos alcatuit din cele mai vechi formatiuni geologice transformate si puse in loc de orogeneza Alpina.

In Persani, pe teritoriul Geoparcului Carpatic Persani pot fi studiate roci si formatiuni geologice care cuprind un interval de timp de peste 550 milioane de ani, cele mai vechi fiind gnaisele din Valea Comanei apartinand faciesului amfibolitelor legate genetic de orogeneza Cadomiana. Tot aici se gasesc si cele mai noi roci carpatice reprezentate de curgerile bazaltice cuaternare (Pleistocen inferior & Mediu, 2 -0.65 milioane de ani).

In Persani rocile magmatice, sedimentare si metamorfice alcatuiesc o structura geologica complexa, importanta pentru istoria naturala a formarii Muntilor Carpati si reprezinta in acelasi timp un adevarat material didactic pentru studiul geologiei Romaniei si a Europei Centrale si Estice.

Complexul Geologic Racos

Bazaltele din Persanii Centrali si Nordici, cele mai noi formatiuni ale domeniului carpatic, sunt cuaternare si acopara un areal triunghiular Racos – Rupea – Comana (130kmp). Ele au format candva o placa unitara care a fost dezmembrata de eroziune. Din corelarea aflorimentelor s-a putut deduce ca au existat 3 faze efuzive cand lavele au format paturi bazaltice de 2 – 20 m grosime separate de faze explosive cand s-au depus cenusi, bombe si scorii.

Acest areal triunghiular cuprinde patru geosituri bazaltice protejate printe care si Complexul Geologic Racos (G1), acesta fiind inclus in situl Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor.

Complexul a fost declarat in anul 2005 ca arie geologica de importanta nationala, are suprafata de 95.2 ha si cuprinde urmatoarele trei cariere de exploatare a bazaltelor si scoriilor bazaltice:

Cariera de Bazalt MTTc care include Monumentul Naturii Coloanele de Bazalt de la Racos, aflata in partea de sud-est a complexului;

Cariera de Bazalt Brazi, aflata in partea de est – nord-est a complexului;

Cariera de Scorie Bazaltica Dealul Heghes, aflata in partea de vest – nord-vest a complexului. Obiectul conservarii in Complexul Geologic Racos este aparatul vulcanic.

Fronturile de lucru ale exploatarilor miniere reprezinta uriase sectiuni geologice educative (inaltime > 50m, lungime > 200m) care permit observarea alcatuirii geologice a aparatului vulcanic. La Racos au existat 2 faze ale activitatii vulcanice:

una efuziva a curgerilor de lava bazaltica.

alta extrusiva – exploziva de formare a conului vulcanic.

Prima faza a avut trei episoade ale curgerilor de lava. Se pare ca au existat mai multi centri de efuziune (liniara) dispusi pe aliniamente orientate NNE – SSV.

Primul episod, cel mai important, este cel al coloanelor prismatice mari hexagonale si pentagonale cu inaltimi de 10 – 15 m si diameter submetrice.

Al doilea episod este cel al curgerilor de lave bazaltice orizontale dispuse in bancuri de 3 – 7 cm grosime iar roca prezinta aceleasi caracteristici petrografice ca primul nivel. Nivelul are o grosime totala de 1 – 2 m care uneori local este substituit cu aglomerate bazaltice, cinerite si lapili vulcanici.

Ultimul episod, al treilea, a pus in loc un nivel de curgeri de 3 – 5m constituit din separatiuni columnare cu diametre mari de 1 – 1.5m. Roca este vacuolara, poroasa, iar in partea superioara devine scoriacee.Intre nivelurile de bazalte apar intercalatii de lapili sau scorii vulcanice.

In faza a doua extruziva s-a format conul vulcanic cu inaltimea de 80 – 100 m, structura caracteristica vulcanismului din Persani.

Cariera de Scorie Bazaltica

Cariera de Scorie Bazaltica sau “Vulcanul” se afla cca 600m nord de Racos si la 400m est de Paraului Sarat.

In cariera zona cea mai inalta este Dealul Heghes care reprezinta singurul centru de eruptie al fazei a doua extruziva. Aparatul vulcanic se prezinta morphologic ca un con vulcanic asimetric cu versantul nordic si vestic abrupt inclinat la 32 – 38 grade iar cel estic mai domol cu inclinari de 12 – 15 grade. Conul vulcanic este format din material extruziv de diferite diametre depuse concentric fata de centrul de eruptie. In zona centrala se afla structura de neck si o zona formata din bombe vulcanice, lave cordate si scorii vulcanice cimentate silicifiate astfel ca aceasta zona nu a fost exploatata devenind un urias martor de exploatare.

Zona corespunde profilului geologic educativ III al geopatrimoniului conservat si protejat din cadrul Complexului Geologic. Spre exterior concentric apare un sector in care predomina scoriile vulcanice si subordonat niveluri de bombe si bazalte vacuolare. Spre exterior materialul extruziv este din ce in ce mai fin format din lapili vulcanici, tuf vulcanic si scorie vulcanica cu nodule argiloase antrenate in timpul eruptiei.

Aceasta zona a fost cea mai intens exploatata, iar martorul de exploatare ramas este unul circular in jurul “miezului vulcanului – Dealul Heghes” si reprezinta profilul geologic IV de conservare si protectie a geopatrimoniului in cadrul Complexului Geologic.

Cariera Brazi

La aproximativ 300m spre nord de coloanele de bazalt se afla Cariera Brazi in care patrundem printr-o “poarta ingusta” si in fata ochilor se deschide o excavatie uriasa de forma aproximativ ovala de 400 m lungime si 200 m latime. Coboram de la intrare cca 30 m in serpentine scurte pana la malul lacului albastru (verde d.p.m.d.v) pe care ploile si zapezile topite il construiesc in caldarea de bazalt.

In fata noastra se deschide o larga sectiune geologica (50 – 60 m inaltime) prin zona vulcanica a Racosului (profilul geologic educativ II al geopatrimoniului conservat si protejat din cadrul Complexului Geologic). In prima jumatate, de jos, a peretelui, apare bazaltul masiv sub diferite forme: columnar, capete de coloane (coloane orizontale sectionate de frontul vertical al exploatarii), forme cordate ale lavelor in fata coloanelor si curgeri orizontale ale bazaltelor. Deasupra pe o inaltime maxima de cca 25 – 30 m se afla complexul tufitic superior tectonizat.

Cariera MTTc & Monumentul Naturii Coloanele de Bazalt de la Racos

Se afla la 400 m est de Racos. Intram in cariera si dupa cca 150 m ajungem la un sir de aflorimente ale bazaltului reprezentand 3 fronturi de exploatare. Cel mai rasaritean dar si cel mai mare contine Coloanele de Bazalt de la Racos.

Pe o suprafata vertical de aproape 200 mp (cu o lungime de 20m si o inaltime de 10 - 12m) apar coloanele de bazalt, cu forme prismatice, hexagonale sau pentagonale cu laturile de 40 – 60 cm si inaltimi medii de 10 – 12m.

In “patul” Coloanelor apar separatiuni sferoidale ale bazaltului si o succesiune de tufuri, tufuri vulcanice si lapili vulcanici sedimentati stratificat in mediul acvatic.

Aflorimentele geologice cuprind numai bazalte apartinand episoadelor unu si doi ale fazei efuzive. Nu se intalnesc scorii vulcanice. Acestea alcatuiesc zona de protectie integrala a a carierei si cuprind profilul geologic educativ I al geopatrimoniului conservat si protejat.

Dictionar Geologic

Orogeneza = procesul de inaltare a unei arii cutate si transformarea acesteia in catena mutoasa. Este legata de notiunea geosinclinal.

Roca metamorfica = roca formata prin metamorfism, un proces de transformare in stare solida, termo-chimica, a unor roci si minerale mai vechi.

Roca vulcanica = roca nascuta prin vulcanism care inseamna ansamblul proceselor prin care magma si gazele asociate strabat scoarta terestra ajungand la suprafata. Sunt impartite in doua clase: magmatice intrusive (se formeaza in interiorul scoartei terestre, de exemplu granitul) si magmatice efuzive (ajung la suprafata scoartei prin procesul de transformare a magmei in lava vulcanica, de exemplu bazaltul).

Roca sedimentara = roca formata prin sedimentare, un proces natural, exogen care duce la acumularea de sedimente

Vulcan = forma de relief definit ca locul de aparitie a magmei (lavei) la suprafata scoartei terestre. In structura unui vulcan se disting urmatoarele parti: rezervorul, cosul, craterul si conul.

Bazalt = roca magmatica efuziva alcatuita preponderent din asociatii de minerale bazice.

Lave cordate (sau pahoehoe) = un termen de origine hawaiiana prin care se definesc curgerile de lava fluida cu suprafata neteda, lucioasa, si care, prin racire formeaza o crusta subtire de natura sticloasa (“foite” curbe de bazalt).

Scorie bazaltica = produs vulcanic cu structura veziculara format la suprafata curgerilor de bazalte care se degazeifica in contact cu atmosfera.

Neck vulcanic = umplutura canalului de alimentare (cosului vulcanic) a unui aparat vulcanic, care uneori, poate ramane in relief sub forma unui ‘’stalp eruptiv’’.

Bomba vulcanica = produs al unui vulcan exploziv rezultat prin consolidarea in aer a fragmentelor de lava ejectate, cu diametrul mai mare de 100mm.

Lapili = fragmente mici de lava consolidata cu diametrul cuprins intre 4 si 32mm.

Tuf vulcanic = roca piroclastica fina formata din elemente de natura vulcanica cu dimensiuni mai mici de 2 mm.

Marna = roca de tranzitie intre argila si calcar.

Argila = roca pelitica (sedimentare a particulelor cu dimensiuni de sub 0,0039mm) formata prponderent din minerale argiloase.

Gnais = roca metamorfica alcatuita preponderent din cuart (SiO2) si feldspati (tectosilicati, cele mai raspandite minerale din scoarta terestra, peste 60%).

Silicifiere = proces secundar prin care, intr-o roca, au loc depuneri sau inlocuiri ale mineralelor prin silice SiO2.

Hidrotermal = despre o solutie minerala fierbinte de origine juvenila, sau depuneri ale acestei solutii. Are legatura cu procesele magmatice (vulcanice).

Cuaternar = perioada a istoriei Pamantului reprezentand ultima perioada a Cenozoicului, cu varsta absoluta in intervalul de 2.5 milioane ani in urma – prezent.

Pleistocen = prima epoca a Cuaternarului interval 2 milioane ani – 10.000 ani in urma.

Holocen = cea mai recenta epoca a Cuaternarului , interval 10.000 ani in urma – prezent.

Badenian = un etaj al Miocenului (mijlocul erei Cenozoice) cu varsta absoluta in intervalul 16 – 14 milioane de ani in urma.

Mezozoic = era a istoriei Pamantului in intervalul 245 – 65 milioane de ani in urma. Cuprinde perioadele Tirasic, Jurasic si Cretacic.

Cadomian = sinonim cu assyntic, ciclul tectogenetic de la sfarsitul Precambrianului (in urma cu cca 570 milioane de ani in urma).

Tipia Racosului

Varful Tipia Racosului ~ altitudine 820m.
Din varf se poate admira toata zona (carierele, defileul Oltului, Tipia Ormenisului …).
Nu am remarcat sa existe traseu turistic marcat catre acest varf (2012).
Putem incerca totusi un traseu nemarcat care sa acopere obiectivele descrise in acest articol: putem parca masina in zona Castelului Bethlen (situata destul de aproape de gara), vizitam castelul, urcam dealul si vizitam vulcanul, lacul si coloanele de bazalt, apoi ne indreptam catre Tipia Racosului; iar la intoarcere urmam drumul forestier ce trece pe langa cariera de calcar si ne intoarce in Racos.
Durata ‘vulcan’ – Vf. Tipia Racosului: cca 1h - 1h30min (depinde de capacitatea noastra de orientare).
Durata Vf. Tipia Racosului – drum forestier - Castel Bethlen: cca 1h - 1h30min. Aceasta varianta este cea mai sigura si pentru urcare, mai ales ca putem scurta mult din drum cu masina.
Accesul final catre varf este destul de solicitant si in functie de zona aleasa poate necesita folosirea mainilor pentru a putea inainta (prin partea impadurita accesul este ceva mai usor mai ales cand vegetatia din zona stancoasa este mare)