Sumar Trasee Retezat

 1.    Vf. Judele

Traseu propus: Lacul Gura Apei – cruce albastra – Platoul Rades-Zlata – triunghi rosu - Lacul Zanoaga –                     triunghi rosu – Saua Judele - nemarcat – Vf. Judele – nemarcat -  Culmea Slaveiu – nemarcat                         – La Curcea Traznitului – punct galben – Lunca Berhina – punct albastru – drum forestier                                                    Lapusnicu Mare – punct albastru – Lacul Gura Apei

.......................................................................................................................................................................

2.    Vf. Piatra Iorgovanului

Traseu propus: DN66A/Câmpușel cca1100m – Vf. Piatra Iorgovanului 2014m – Culmea Dragsanu – Saua                             Plaiu Mic 1879m – Cabana Buta 1580m – Vf. Piule 2081m – Saua Scorota 1950m –                                                             Valea si Cheile Scorota – DN66A/Câmpușel

.......................................................................................................................................................................

3.    prin Retezat 

Traseu parcurs: loc. Carnic - Lacul Gales - Vf. Mare - Portile Inchise - Vf. Papusa - Vf. Peleaga - Vf.                                                Bucura - Vf. Retezat - Lacul Stanisoara - Cabana Pietrele - loc. Carnic

• Nu este o propunere de traseu ci o tentativa de raport al unei frumoase ture

.......................................................................................................................................................................

4.    Lacul Bucura

Traseu propus: Gura Bucurei (parcare; cca 1600m) – Poiana Pelegii 1633m – Lacul Bucura 2040m

Alte info: acces auto Valea Lapusnicul Mare

.......................................................................................................................................................................

5.    Complex Turistic Pietrele

Traseu propus: Carnic (alt.980) – Cascada Lolaia - Cabana Pietrele (alt. 1480m)

.......................................................................................................................................................................

6.    Vf. Retezat

Traseu propus: Complex Rausor 1250m – Refugiul Stevia 1770m – Taul Stevia 2060m – Saua Lolaia                            2215m – Vf. Retezat  2842m –  Culmea Lolaia – Saua Ciurila 1780m – Complex Rausor

Alte obiective: Cetatea si Manastirea Colt

.......................................................................................................................................................................

7.    Circuitul Lacurilor (Caldarea Bucura)

Traseul propus: Lacul Bucura (2040m) - Lacul Bucurel (2070m) - Taul Portii (2260m) - Taul Agatat                                  (2208m) - Lacul Florica (2090m) - Lacul Viorica (2070m) - Lacul Ana (1990m) -                                                                                      Lacul Lia (1910m)

.......................................................................................................................................................................

8.    Lacul Zanoaga

Traseu propus: Cabana Gura Zlata – Valea Radesu Mare – Cioaca Porumbelului – Radesu Mare –                                                                         platoul Rades-Zlata – Taul Zanoaga

.......................................................................................................................................................................

9.    Vf. Peleaga

Traseu propus: Gura Bucurei (1600m) – Poiana Pelegii (1633m) – Lacul Bucura (2040m) – Caldarea                                         Berbecilor - Vf. Peleaga (2509m) – Custura Bucurei (2370m) – Curmatura                                                                 Bucurei (2206m) – Lacul Bucura – Gura Bucurei

.......................................................................................................................................................................

10.    Lacul Peleaga (Taul Ghimpele)

Traseu propus: Gura Bucurei 1600m – Poiana Pelegii 1633m - Valea Pelegii - Taul Ghimpele 2122m

.......................................................................................................................................................................

11.    Vf. Custura si Vf. Papusa

Traseu propus:     Gura Bucurei 1600m – Saua Plaiu Mic 1879m – Varful Custura 2457m – Saua                                                                 Custurii 2205m - Varful Papusa 2508m

.......................................................................................................................................................................

12.    Lacul Gales si Lacul Pietrele

Traseu propus: Cabana Pietrele 1480m – Lacul Gales 2040m – Caldarea Valea Rea - Saua Pelegii                                         2285m – Vf. Peleaga 2509m – Custura Bucurei 2370m – Curmatura Bucurei                                                 2206m – Lacul Pietrele 1990m – Cabana Gentiana 1670m – Cabana Pietrele

sau alternativa: Cabana Pietrele – Lacul Gales – Caldarea Valea Rea – Saua Pietricele – Taurile                                                 Pietricelele – stanca Bordu Tomii – Lacul Pietrele – stanca Bordu Tomii -                                                                     Cabana Gentiana – Cabana Pietrele

.......................................................................................................................................................................

13.    Valea Rea (din Retezat)

Traseu propus: Valea Rea (intre Valea Pietrele si lacurile din Caldarea Valea Rea)

                 - descreiere a unei vechi poteci ... varianta actuala este clara si bine marcata -

.......................................................................................................................................................................

14.    Refugiul Stâna de Râu

Traseu propus:         Refugiul Stâna de Râu (1563m) – Tăul Ţapului (2160m) – şaua Porţilor Închise                     (2280m) – şaua Ţapului (2358m) – Vf. Capul Văii Rele (2410m) – Spălătura Păpuşii (2320m)                             - Vf. Păpuşa (2508m) – Spintecatura Papusii (2314m) – Vf. Papusa Mica (2370m) –                                         şaua Custurii (2205m) - Fereastra Custurii (2250m) – Refugiul Stâna de Râu

alte obiective: Drum forestier Rau Barbat (acces Refugiul Stana de Rau)

.......................................................................................................................................................................

despre incaltaminte

 Despre incaltaminte pe munte:

• Conform majoritatii montaniarzilor, cel mai important articol din echipament este incaltamintea.
• E important sa avem grija de picioarele noastre pe munte.
• Alegerea si purtarea pe o perioada lunga a unui incaltari neadecvate poate avea urmari negative asupra sanatatii (articulatii, ligamente, tendoane - glezna, genunchi, spate)
• Nu e usor sa alegi incaltamintea "perfecta" pentru munte.
• Incaltaminte buna si confortabila pentru orice traseu, pe orice vreme si in orice anotimp nu cred ca exista.
• Incaltamintea trebuie sa fie confortabila, sa nu te deranjeze la mers, sa iti protejeze picioarele, sa nu transpiri excesiv in ea, sa nu ingheti iarna, sa aiba o amortizare, aderenta, tractiune buna ... sa simti ca te poti baza pe ea.
• In general bocancii sunt preferati la munte.

Categorii de incaltaminte intalnita pe munte:

• In tabelul urmator este prezentata o clasificare a incaltamintei pe sezoane. In mod normal in tabel ar trebui sa se regaseasca doar incaltaminte dedicata mersului pe munte, dar in muntii nostrii vom intalni aproape toate tipurile de incaltaminte. Asadar am introdus in tabel o gama cat mai completa de incaltaminte (chiar si cea care nu este conceputa pentru drumetii montane).
• Clasificarea pe sezoane nu se refera la clasificarea pe anotimpuri. In general fiecare producator de incaltaminte are o clasificare proprie.
  • Caracteristicile din tabel se refera doar la incaltamintea dedicata de munte.

Sezoane	Caracteristici	Tipuri	Destinatie
1 sezon	- foarte usori - talpa flexibila - nu sustin glezna - nu ofera protectie pe teren accidentat - in general nu ofera protectie la apa - fara protectie termica	- flip-flops - sandals - water shoes - sport shoes  - casual shoes	- conceputi pentru mediul urban sau pentru sport - unele modele pot fi folosite pentru plimbari scurte in natura, pe poteci fara denivelari si cu bagaj/rucsac minimalist - utilizati preponderent vara
2 sezoane	- usori - ceva mai rigizi decat cei de 1 sezon - ofera o oarecare sustinere a gleznei - prezinta intarituri/protectie in zona degetelor si a calcaiului - unele modele ofera protectie relativa la apa - talpa este agresiva asigurand tractiune pe panta inclinata - protectie termica scazuta - amortizare relativ buna	- casual boots - working boots - mountain/hiking shoes - fast hiking/alpine shoes - trail-running shoes - approche shoes - via-ferrata shoes	- unele modele sunt concepute pentru mediul urban - unele modele sunt concepute pentru excursii scurte in natura pe teren denivelat si usor accidentat cu bagaj/rucsac mic - unele modele sunt folosite intensiv in sporturi de munte - utilizati preponderent vara
3 sezoane	- comparat cu cei de 1-2 sezoane sunt mai inalti, mai grei, mai solizi, mai rezistenti - talpa mai rigida, aderenta si cu tractiune mai buna pe diverse tipuri de teren - ofera suport bun al gleznei, protectie mai buna pe teren accidentat , amortizare buna - unele modele ofera protectie ridicata la apa - nu ofera protectie termica eficienta iarna in conditii extreme - pot fi folositi cu crampoane clasice	- hiking boots - trekking boots - backpacking boots - winter alpine - approch boots  - hunting boots - military boots	- sunt concepute pentru excursii mai lungi, pe teren variat si cu bagaj/rucsac mai greu - unele modele pot fi folosite si pe trasee mai tehnice - nu sunt recomandate in ture de mai multe zile iarna - nu sunt adecvate conditilor extreme (ger/ frig intens)  - varianta recomandata incepatorilor - in anumite limite (iarna)unele modele pot fi utilizate tot anul
4 sezoane	- grei, foarte rezistenti - talpa semi-rigida sau rigida compatibili cu coltari rapizi sau semi-rapizi - ofera protectie termica in conditii extreme - adevaratii bocanci de altitudine	- mountain boots - mountaineering boots - alpine boots	- concepute pentru expeditii montane, pe trasee dificile/tehnice si cu bagaj/rucsac mare - pot fi folositi iarna in conditii extreme - si aceasta gama este destul de variata - de la modele concepute pentru o libertate mare de miscare pana la modele tehnice folosite la altitudini foarte mari - nu sunt adecvati vara, la altitudini joase

     Tipuri de incaltaminte.

Flip flops		Unele modele sunt rezistente si cu o talpa conceputa pentru aderenta si amortizare. Sunt folosite in general pe langa cort (base camp sandals) Nu ofera stabilitate piciorului
Classic Slide Sandals		Unele modele sunt rezistente si cu o talpa conceputa pentru aderenta si amortizare. Sunt folosite in general pe langa cort (base camp sandals) Nu ofera stabilitate piciorului
Sandals		Sandalele sunt folosite in drumetie (vara) mult mai des decat am crede. Pot fi confortabile, bine aerisite, cu talpa conceputa pentru aderenta, tractiune si amortizare buna Ofera o oarecare stabilitate piciorului. Unele  modele ofera protectie degetelor.
Water Shoes		Incaltaminte folosita foarte des in sporturi de apa, unde trebuie sa iti protejezi picioarele de pietre ascutie. Pot fi foarte versatili. Unele modele impresioneaza prin aderenta la stanca umeda.
Sport Shoes		Tenesi, bascheti, ghete fotbal, ghete tenis, ghete baschet ... si in general toata gama de pantofi sport (popular numiti adidasi) Nu sunt creati pentru teren accidentat
Casual Shoes		Pantofi de strada Pot fi comozi dar nu sunt creati pentru teren accidentat.
Casual Boots		Bocanci de strada Pot fi foarte bine lucrati, versatili, pot avea talpa aderenta, cu tractiune buna unele modele de iarna pot fi impermeabili si cu un confort termic bun Nu sunt creati pentru teren accidentat
Working Boots		Bocanci muncitoresti Materialele folosite la unele modele sunt de top. Foarte rezistenti si durabili (protectii metalice). Unele modele sunt concepute pentru a rezista la apa, frig, foc Unele modele au talpa super aderenta la suprafete alunecoase. Nu sunt confortabili pe teren accidentat.
Mountain/Hiking shoes		Pantofi conceputi pentru mers recreational in natura pe poteca sau in afara potecii. Se refera in general la excursii scurte sau de o zi. Pot fi plimbari de zi sau de noapte. Pot fi impermeabil, rezistenti, aderenti, cu tractiune buna. Sustin relativ bine piciorul. Unele modele prezinta intarituri la degete si calcai. Utilizati intensiv vara.
Fast hiking/alpine shoes		Combinatie intre trail-running shoes si hiking shoes Pot fi impermeabili. Sunt conceputi pentru mers pe teren accidentat dar pot fi utilizati si pentru  alergari  de scurta durata. Sustin relativ bine piciorul. O alegere buna pentru cei care doresc sa se deplaseze repede, vara.
Trail-running shoes		Incaltaminte dedicata alergarii pe teren accidentat (parcuri, off-road, poteci deluroase, poteci montane). Include o gama foarte variata de modele. In general sunt concepute pentru padure (ofera tractiune optima pe teren umed, namolos sau cu zapada) Pot fi impermeabili. Nu sunt adecvati stancii. Crampoanele/striatiile  adanci, moi si rare de pe talpa, in contact cu stanca, pot dezechilibra piciorul. Unele modele aluneca foarte tare pe stanca umeda. Nu ofera o sustinere foarte buna gleznei, dar alergatorii montani au articulatiile antrenate si obisnuite cu torsiunile si alunecarile ce le implica terenul accidentat. Modelele de iarna pot fi prevazute cu protectie (tip parazapezi) contra zapezi, pietrisului ... dar si cu minicrampoane metalice (cuie) contra alunecarii pe gheata.
Approche shoes		Incaltaminte ce poate include caracteristicile unui pantof de drumetie (hiking shoes) si a unei espadrile de catarare. Sunt pantofi josi, cu protectie la degete si calcai, talpa cu aderenta buna la stanca uscata sau umeda. Pot fi impermeabili. Pot fi folosite la o catarare usoara (crag climbing, light bouldering). Abilitatile de catarare sunt invers proportionale cu confortul la mers.
Via-Ferrata shoes		Pantof de drumetie (hiking shoes) cu talpa conceputa special pentru aderenta sporita la elementele metalice din traseele via-ferrata Prezinta protectie la degete si calcai, pot fi rezistente la apa.
Mountain/Hiking boots		Bocanci conceputi pentru mers recreational in natura pe poteca sau in afara potecii. Se refera in general la excursii scurte sau de o zi. Pot fi plimbari de zi sau de noapte. Pot fi impermeabil, rezistenti, aderenti, tractiune buna. Sustin si protejeaza bine piciorul. Unele modele prezinta intarituri la degete si calcai. Cea mai buna alegere pentru incepatori in drumetii montane.
Trekking/Backpacking boots		Bocanci pentru drumetii pe distante lungi (in general montane), care se pot intinde pe mai multe zile (multi-day hiking). Deoarece forma de cazare este in general cortul se mai numesc si backpacking. Pot fi din piele, sintetici sau micsti. Sunt bine conceputi, solizi, rezistenti, aderenti, tractiune buna. Ofera protectie crescuta la pietre, apa, frig. Sustin foarte bine piciorul. Pot fi folositi tot anul in anumite limite: vara pot fi prea caldurosi iarna sunt limitati d.p.d.v al confortului termic In general nu sunt conceputi pentru altitudini mari si pentru coltari rapizi. Alegere optima pentru cei care merg intensiv pe munte si doresc siguranta de la incaltaminte.
Hunting boots		Bocanci/cizme vanatoresti. Unele modele de trekking impresioneaza cu adevarat. Pot fi impermeabile si cu confort termic foarte bun. Caracteristicile lor coincid in buna masura cu cele de trekking montan. Pot fi o alegere buna. Cizmele vanatoresti de iarna ofera un confort termic foarte bun celor ce se rezuma la deplasari scurte prin zapada in apropierea cabanelor.
Military boots		Bocanci militaresti. Includ o gama foarte variata de modele. Pot fi impermeabili si cu confort termic foarte bun. Unele modele au caracteristici ce coincid in buna masura cu cele de trekking montan. Pot fi o alegere buna.
Mountaineering/mountain/alpine boots		Modelele inferioare au caracteristici asemanatoare celor de backpaking. In gama de sus intalnim bocanci conceputi pentru altitudini mari si conditii extreme Ofera cea mai buna protectie termica. Compatibili cu coltari rapizi. In muntii nostrii, modelele de top, nu se justifica nici iarna.
BareFoot		Faimosul Cody Lundin nu este singurul care calatoreste descult. Foarte multi aleg aceasta forma de drumetie. Acestia calatoresc desculti, in sosete sau cu incaltaminte cat mai minimala. Exista si cataratori (de top) care aleg sa practice escalada desculti. Cei care aleg aceasta forma de drumetie risca rani serioase (taieturi, muscaturi ...)
Climbing Shoes		Incaltaminte conceputa pentru escalada de sala sau stanca(espadrile catarare) Nu sunt conceputi pentru drumetii.

      Termeni:

    Hiking - Plimbari scurte, recreationale in natura.

    Trekking -  Excursii lungi, in natura, care se pot intinde pe mai multe zile (multi-day hiking).

    Slippery ground - Teren alunecos, nesigur mersului. In general, pe vreme umeda (roua, ploaie, zapada, gheata), terenul pe care mergem (stanca, piatra, iarba, pamant, radacini de copaci ...) poate deveni alunecos, chiar foarte alunecos, mersul facandu-se cu dificultate. In general talpile la incaltamintea de munte sunt concepute sa ofere o aderenta/tractiune cat mai buna la teren cat mai variat, in conditii cat mai vitrege. 

• Aderenta la stanca umeda - indicator la care ne referim foarte des cand ne alegem incaltaminte de munte. In general, se considera ca nici un fel de talpa nu iti garanteaza aderenta totala la stanca umeda.
• Observatie personala: depinde si de tipul stanci - gresia, conglomeratul "cimentul" intalnit in Bucegi, pe o ploaie usoara, ofera suficienta aderenta; calcarul intalnit in Piatra Craiului  (in special cel "lustruit" de incaltamintea miilor de turisti) poate deveni alunecos chiar si la o ploaie usoara.
  • Mazga, muschiul imbibat cu apa intalnit pe unele portiuni de stanca sunt extrem de alunecoase si periculoase.
  • Vibram - cel mai cunoscut si recomandat producator de talpi de incaltaminte. Nu inseamna automat o aderenta/tractiune/durabilitate mai buna decat la alti producatori.

• Tractiune si Aderenta:
  • desi sunt termeni diferiti atat producatorii cat si utilizatorii nu fac diferenta intre cei 2 termeni. Totusi ceva diferenta este.
  • Se spune despre cauciucurile unei masini ca au aderenta buna in viraje, si tractiune buna pe zapada ....
  • Talpa fara crampoane (espadrila de catarare) este conceputa pentru a oferi aderenta la stanca iar talpa prevazuta cu crampoane adanci, agresive ofera tractiune optima la mers (panta, iarba, zapada ...)
    • In momentul aplicarii unei forte, aderenta mentine contactul (ex. nu lasa incaltamintea sa alunece pe stanca) si ne permite inaintarea/tractiunea. Pe iarba, zapada, namol incaltamintea nu adera, dar fortarea crampoanelor "sa muste" din zapada, pamant ne ofera tractiunea necesara inaintarii.
  • Observatie personala: pe teren alunecos (cum ar fi zapada inghetata, panta cu inclinatie foarte mare, stanca umeda, cu muschi ...) se folosesc coltari, lanturi, crampoane metalice, diferite materiale asemanatoare ca proprietati cu smirghelul, si chiar ... sosete.
    • Despre sosetele peste incaltaminte am tot auzit ca sporesc aderenta la suprafete alunecoase - nu am incercat pana acum. Dar, am remarcat candva pe o poteca inghetata prin Ceahlau multe sosete abandonate (oare erau abandonate pentru ca nu functionase?).

    Waterproof/breathable membrane: Membrana impermeabila/respiranta.

• Membrana sintetica (precum ePTFE -  expanded polytetrafluoroethylene) microporoasa, foarte subtire, conceputa pentru a oferi un grad ridicat de protectie (articolelor de incaltaminte, imbracaminte, corturi ... ) impotriva intemperiilor (ploaie, zapada, vant), asigurand in acelasi timp si o relativa resiprabilitate.
• Pe scurt - nu lasa apa sa intre in incaltaminte dar lasa transpiratia sa iasa. Porii microscopici ai  materialului sunt mai mici decat picatura de apa (nu permit sa treaca apa) dar suficient de mari pentru a permite transferul vaporilor de apa (lasa transpiratia sa iasa).
• Exista mai multe branduri care comercializeaza astfel de membrane:
  • In top: Gore-Tex, eVent
  • Altele: Polartec NeoShell, Marmot MemBrain, Mountain Hardwear’s Dry.Q Elite,  TheNorthFace DryVent, Patagonia H₂No, Mammut DRYtech, Millet DRYEDGE, Gelanots, Novadry, Sympatex ...
• Grad de impermeabilitate - Fiecare membrana are indicat nivelul maxim de presiune a coloanei de apa la care rezista (water column). Peste nivelul indicat intra apa.
  • 2.000 - 5.000 - 10.000 mm = ploaie usoara
  • 10.000 - 15.000 mm = ploaie moderata
  • 15.000 - 20.000 mm = ploaie torentiala
  • > 20.000 mm = peste acest nivel membrana ofera protectie foarte buna la presiunea apei
• Grad de respirabilitate - Fiecare membrana are indicat nivelul maxim de transmisie a vaporilor de apa (MVTR, RET). Peste nivelul indicat apare umezeala in interiorul articolului.
  • MVTR > 10.000 - este considerat a avea o respirabilitate buna.
  • RET < 6 = respirabilitate inalta; RET >20 = nerespirabil
• Membranele nu sunt complet impermeabile. Materialele complet impermeabile (precum pelerinele de ploaie din cauciuc) nu permit evacuarea vaporilor de apa.
• Producatorii de membrane concep mai multe tipuri de membrane. Membranele pot fi concepute pentru folosirea zilnica, pentru sport, iar cele de top sunt pentru folosirea in conditii extreme.
  • In cazul gore-tex (2016): gore-tex active (conceput pentru sport) are respirabilitatea cea mai buna (RET < 3), iar gore-tex pro (conceput pentru conditii extreme) are RET < 6 dar este de preferat (pe munte) pentru rezistenta, durabilitatea intregului articol.
• Layers (straturi): In constructia articolelor de imbracaminte cu membrana intalnim si notiunile 2-layer, 3-layer construction ... - in toate cazurile exista doar 1 membrana:
  • 1-layer (sau z-liner): membrana este "suspendata"intre 2 materiale, exterior si interior
  • 2-layer: membrana este lipita de stratul exterior si separata de cel interior
  • LTD: membrana este lipita de stratul interior si separata de cel exterior
  • 3-layer: membrana este lipita intre straturile exterioar si interior - cea mai scumpa, mai usoara si cu libertatea de miscare cea mai mare.
• Observatie personala: Cifrele cu impermeabilitatea sau respirabilitatea trebuie privite doar ca simplii indicatori ai calitatii.
  • Tratamentul DWR (Durable water repellent), tratamentul (din fabrica) de respingere al apei care se aplica peste articol (imbracaminte, incaltaminte ...) se duce relativ repede (uzura, ploaie, spalari ...) si astfel materialul se va impregna cu apa - vaporii de transpiratie nu vor mai circula, apare condensul, apa va patrunde prin material. Solutiile de refacere acasa a DWR nu au acelasi efect cu cel din fabrica - la prima ploaie intensa se duce si tratamentul.
  • La ploaie intensa apa poate patrunde mai usor si pe la umeri in zonele unde apasa rucsacul.
  • Nici o membrana nu face fata unei persoane care transpira intens, indiferent cat de aerisit este rucsacul - spatele ii va fi ud. Unii doar cu tricoul pe ei, sau fara tricou si sunt leoarca intr-o ora, altii merg toata ziua si nu trebuie sa-si schimbe tricoul.
  • Ceara, crema, grasimea aplicata pe bocanci (la recomandarea producatorului) pentru intretinerea pielii va afecta (in timp) negativ respirabilitatea bocancului (indiferent de reclama)  - va fi mai impermeabil dar nu va mai respira, iar la trecerea vreunui rau se va face condens in interior si vei avea impresia ca a intrat apa in bocanc.
  • Membranele se "imbacsesc" in timp, porii lor se inchid, nu vor mai respira corespunzator.
  • In timpul ploilor intense apa intra in bocanc pe sus, se prelinge pe picior. In incaltamintea joasa (cu membrana) apa poate sa intre pe sus si de la roua depusa pe vegetatie
• Membranele bune sunt scumpe. Foarte multe firme mai putin cunoscute se lauda ca utilizeaza membrane de top (precum Gore-Tex) dar nu respecta anumite indicatii cum ar fi sigilarea cusaturilor, folosirea fermoarelor cu protectie la apa sau in cazul incaltarilor integrarea in interiorul articolului a membranei construita sub forma unei sosete (si varianta prin care se lipesc impreuna bucati din membrana poate fi buna daca este executata profesional).
  • Observatie personala: Am avut un bocanc Salomon cu gore-tex in care intra apa intr-un mod neobisnuit - apa se strangea intre membrana si partea textila exterioara, cand mergeam se revarsa in interior. Daca il scufundam in apa nu intra, daca il scoteam din apa si il intorceam curgea apa din el de parca il umplusem.

Piele sau sintetici?

• In general se spune ca pielea ar fi cea mai buna optiune: mai durabila, ofera protectie mai buna, confort mai bun ... si binenteles mai aratoasa.
• Tipuri de piele: Full Grain Leather, Reverse Full Grain Leather, Nubuck Leather, Split Leather, Pigskin Leather. Adica in functie de utilizare (scop) poate fi groasa, rigida, rezistenta sau subtire si flexibila.
• Observatie personala: pielea necesita intretinere. Pielea mai groasa protejeaza mai bine piciorul, este si mai calduroasa.
  • Uneori un bocanc de piele tratat si intretinut corespunzator ofera o impermeablitate si o respirabilitatea foarte buna chiar si fara membrana (Ex: prin bocancii V.M. tratati cu grasime animala nu intra apa)
• Bocancii sintetici - sunt mai usori, nu necesita perioada de break in (sa se adapteze piciorului), mai ieftini, mai respirabili, pot fi foarte confortabili.
• Bocancii micsti (piele + sintetic) pot fi foarte versatili
• Daca bocancul e bine lucrat, cu materiale de calitate (+ membrana) nu gresesti indiferent ce varianta alegi.

Marimea potrivita

• Incearca incaltamintea in a doua parte a zilei cand piciorul este mai umflat de la mers/stat in picioare
• Incearca incaltamintea cu un tip de sosete pe care intentionezi sa le porti in drumetie
• Stand, cu sireturile dezlegate, degetele atingand partea din fata, sa poti sa introduci un deget in spatele calcaiului
• Stand in picioare cu sireturile legate, incaltamintea ar trebui sa se simta confortabila, sa sustina bine piciorul, sa nu fie prea restrictiva in miscare si sa poti sa iti misti degetele de la picioare
• Cu sireturile legate, mergand, nu trebuie sa se ridice calcaiul - daca are joc iti poate roade calcaiul
• Cu sireturile legate (ceva mai strans in dreptul gleznei) ar trebui sa poti sa cobori/sa stai pe un plan puternic inclinat fara sa simti durere, presiune foarte mare in degete (talpa sa nu alunece in bocanc)(la incaltamintea mai rigida ar trebui sa te poti ridica pe varfuri) - la coborarea unei pante iti poate roade degetele.
• Cei care au diferente mai mari la marimile/diametrele picioarelor (talpa stanga - drepta) ar trebui sa aleaga numarul mai mare.

Medical:

• Recomand celor care se stiu cu probleme la membrele inferioare sa consulte si sa urmeze recomandarile unui medic ortoped (specializat pe Glezna si Picior) inainte sa "forteze" pe munte. Anomaliile picioarelor (picior plat, scobit, stramb ...) dar si tulburarile de piele, oase vor fi agravate de folosirea incaltamintei nepotrivite. Tot medicul va va recomanda si brantul pe care sa-l folositi in incaltaminte.
• Termen Medical:
  • Membru inferior (popular numit "picior") - structura anatomica ce serveste locomotiei alcatuita din sold, coapsa, gamba si picior.
  • Picior = Extremitate a membrului inferior (popular numit - "laba piciorului")
• Torsiunea brusca si violenta/fortata a piciorului, produsa frecvent pe teren accidentat,  poate avea urmari traumatice  asupra gleznei :
  • Entorsa externa: - cea mai frecventa forma de entorsa a gleznei produsa ca urmare a miscarii de inversiune fortata a piciorului (piciorul este rasucit inauntru, sprijinindu-se pe marginea sa externa)
  • Imediat, pana la medic (poate dura dacat suntem izolati pe munte): medicatie antiinflamatoare si RICE
  • Entorsele (in functie de gravitate) pot insemna saptamni si chiar luni pana la reinceperea activitatii sportive.
• RICE = Rest (Repaus - nu se foloseste zona afectata), Ice (Gheata - reduce inflamatia: 20-30min x 3-4 ori/zi), Compression (Compresie - infasurarea zonei afectate in bandaje elastice) and Elevation (Ridicarea zonei afectate - deasupra nivelului inimii)
  • Ca sa retinem mai usor avem PRICE - unde P poate reprezenta Protect (Protejarea zonei afectate  de alte incidente)

Concluzii personale: 

• Incaltamintea ar trebui sa fie confortabila, rezistenta, protectiva, sa nu  restrictioneze miscarea, sa ofere aderenta si tractiune adecvata terenului, anotimpului si conditiilor atmosferice.
• Incaltamintea recomandata incepatorilor este bocancul de drumetie montana (hiking boot).
• Deoarece si pe munte se aplica in mare masura puterea exemplului, consider ca salvamontistii si ghizi montani ar trebui sa fie primii care sa dea exemplu - bocancul iti ofera cea mai mare siguranta.
  • Foarte multi salvamontisti si ghizi montani sunt tineri si buni atleti. Vara (si nu numai) ei folosesc incaltaminte de alergare montana, la fel ca si ceilalti alergatori montani. Frumos ar fi sa se rezume la a purta aceast tip de incaltaminte doar in timpul antrenamentelor, nu si in timpul drumetiilor deoarece creeaza o impresie falsa ca oricine poarta astfel de incaltaminte este in avantaj. Sportivii montani au musculatura si articulatiile obisnuite cu alunecarile, torsiunile si impactul dur al terenului mixt. Accidentarile sunt frecvente si printre sportivi.
• Din experienta personala (amintiri din copilarie cum zicea cineva) -  Cu incaltamintea de alergare montana (sau orice alta forma de incaltare tip adidas) nu poti sa bati urme in zapada inghetata (foarte periculos in zone expuse, sau traversari). Am mai patit sa fie uscat si frumos la poalele muntelui si sus sa fie zapada moale si frig - zapada a intrat in adidas si a inghetat, cauzandu-mi rani, si limitandu-mi mobilitatea.
• Incaltamintea ar trebui schimbata daca "s-a lasat prea tare" (nu mai sustine piciorul), talpa s-a tocit (crampoanele reduse la jumatate pierd din aderenta/tractiune; unii tocesc foarte tare doar una din partile talpii), membrana nu mai functioneaza corespunzator (nu mai respira), deteriorari de uzura (talpa desprinsa, fisuri ... risti sa ramai fara incaltaminte in timpul drumetiei).
• Incaltamintea rezista mai mult daca inlocuim brantul mai des.
• Review-urile nu trebuie sa fie factor decisiv in alegerea incaltamintei. Unele review-uri sunt facute cu bun-simt altele sunt comerciale (pentru reclama).
• O persoana care are 46 la picior inregistreaza o aderenta/tractiune si un impact diferit fata de o persoana care poarta 36 la acelasi tip si model de incaltaminte.
• Conteaza firma/brandul? - am uzat cam o pereche de bocanci in fiecare an. Unii de firma alti mai putin cunoscuti. Aderenta si tractiunea diferea de la model la model dar nu avea legatura cu brandul. Confortul, potrivirea marimii, amortizarea, rezistenta, calitatea inclinau spre cei de firma/brand cunoscut. Cateodata se poate intampla sa nu apuci sa te bucuri de un lucru bun - imi aduc aminte de un bocanc Meindl achizitionat din Germania, bocanc de trekking, piele, gore-tex ... bocanc frumos - in prima iesire (Crai) am "reusit" sa sectionez pielea la un bocanc agatandu-l de o stanca ....
• Incaltamintea ar trebui sa ne sustina bine articulatia gleznei (este supusa frecvent la solicitari, pe munte ... si nu numai) si sa ne protejeze de lovituri (... de pietre ... mi s-a intamplat de nenumarate ori sa imi cada pe picioare pietre dizlocate; tendonul lui ahile ar fi fost rupt, probabil, in cateva cazuri daca nu purtam bocanci). 

despre ursi

 

• Intrebare frecventa: Cum ma apar/protejez/feresc de urs?
• Sursa informatiilor: documentare, ghiduri, internet, discutii purtate cu persoane care au avut contact cu ursii intr-o oarecare masura (montaniarzi, vanatori/braconieri, ciobani, cadre militare).
• Nu folositi urmatoarele informatii pentru lucrari, referate ... corectitudinea lor fiind indoielnica.

URSUL CARPATIN (BRUN) – REGELE MUNTILOR

• Ursul brun intalnit la noi este clasificat ca mamifer carnivor si face parte din famila ursidae, subfamilia ursinae, genul ursus, specia ursus arctos, subspecia ursus arctos arctos (ursul brun euroasiatic, ursul brun comun).

CARACTERISTICI ALE URSULUI BRUN

• Dupa unele clasificari exista peste 15 subspecii de urs brun (unele disparute, altele pe cale de disparitie). Probabil cea mai cunoscuta subspecie de urs brun fiind ursul grizzly.
• In general este un animal solitar (exceptie facand ursoaica cu pui, sau zonele unde gasesc mancare din belsug) si teritorial.
• Se considera ca este activ in special noaptea, seara si la rasarit. Dar in mod sigur nici ziua nu face exceptie.
• Culoarea difera in functie de varsta si anotimp: de la cafeniu deschis pana la negru (cele mai intalnite: brun-castaniu, brun inchis sau ciocolatiu, brun deschis sau cu tenta aurie, brun cenusiu sau cu tenta de gri).
• In perioada anotimpului rece ursul ar trebui sa intre intr-o stare de hibernare partiala (nu hiberneaza total; stare de somnoleta – din care se pot trezi usor, de inactivitate in care functiile corpului sunt oarecum incetinite dar simturile sunt treze).
• Prefera zonele montane sau de deal bine impadurite, greu accesibile. Barlogul poate fi oriunde: in pesteri, grote, fisuri, sub copaci cazuti, groapa sapata in sol sub zapada … , captusita cu muschi, frunze, iarba uscata …, de preferat intr-o zona oarecum insorita, ferita de vant, cu acces la o sursa de apa.
• Are un corp de pana la 1,80 - 2,50 metri lungime, o inaltime de pana la 0.9 - 1,5m la greaban.
• Greutate de 100 – 200 kg la femele, 120 - 320 kg la masculi (in alte regiuni decat Romania s-au inregistrat greutati de pana la 600 - 800kg, ursul Kodiak).
• Labele ursilor sunt dotate cu 5 gheare neretractile, foarte puternice, cu dimensiuni destul de mari 4 – 10 cm.
• Animal plantigrad. Urmele de urs sunt usor de recunoscut (in zapada, sol moale, scrijelituri pe copaci …). Urmele labelor dinapoi se imprima integral. Urmele labelor din fata se imprima numai ghearele, degetele si podul palmei.
• Periada de imperechere aprilie–iunie; perioada gestatie 7-8 luni; da nastere la 1-4 pui, cca 250-500 grame/pui la nastere. Femela are grija de pui pana la varsta de 2-4 ani, perioada in care isi invata puii tot ce trebuie sa stie ca sa supravietuiasca.
• Traieste pana la 25-30 de ani in salbaticie.
• Auz si miros foarte dezvoltat. Vazul este ceva mai slab.
• Ursul adult poate alerga (sprinta) cu viteze de pana la 40-50km/ora.
• Ursul carpatin este o specie protejata in Romania.
• In general este timid si pasnic.
• Se considera ca ataca omul doar daca se simte amenintat. Femela cu pui este cea mai periculoasa.

HRANA

• Animal omnivor:
  • Prefera carne (daca reuseste sa gaseasca): de animale, peste, pasari, insecte (furnici, albine, viespi), rozatoare, melci, larve, rame, carcase de animale moarte ….
  • Iarba, fructe (zmeura, mure, afine, mere, pere, prune), radacini, cereale, cartofi, varza, scoarta de copac, ciuperci, ghinda, jir, miere de albine, etc.

SEMNE DE AGRESIUNE

• Isi tine capul aplecat si cu urechile lasate pe spate.
• Scoate sunete puternice ca: raget, urlet, mormaie, maraie, geme.
• Clantane puternic din falci.
• Uneori inainte sa porneasca la atac se ridica pe picioarele din spate intr-o maniera agresiva.
• Loveste aerul cu labele.
• Ursul ataca in special muscand sau lovind cu ghearele: capul, gatul, pieptul, spatele, umerii victimei (dar nu numai).
• Muscatura de urs poate fi mortala (poate sa zdrobeasca un craniu de om printr-o muscatura; protejati-va capul si organele vitale).

ATAC ASUPRA OMULUI

• Statistic vorbind, atacurile asupra omului sunt rare. Prin atac se considera ca incearca sa elimine o posibila amenintare.
• Desi este un animal timid si pasnic totusi are un temperament nepredictibil.
• Statistic, cel mai adesea ataca persoane solitare sau grupuri mici (2-3 persoane).
• Ataca omul:
  • Cand este ranit (foarte periculos/extrem de periculos).
  • Cand ursoaica are pui si te percepe ca o amenintare pentru puii ei (foarte periculos/extrem de periculos).
  • Cand e flamand si il deranjezi de la masa, sau cand te-ai apropiat de una din sursele lui de mancare (ursii hraniti de turisti, pot ajunge sa asocieze oamenii cu sursa de mancare)(periculos/foarte periculos).
  • Cand este surprins de la mica distanta si nu mai are timp sa se retraga (se simte incoltit)(periculos/foarte periculos).
  • Urs care a mai fost agresat de oameni (pana si animalul a inteles ca uneori cea mai buna aparare e atacul)(periculos/foarte periculos).
  • Foarte rar se intampla sa fie suferind de vreo boala care ii afecteaza judecata  cum ar fi turbarea (rabia)(periculos/foarte periculos).

ATAC DE URS

prin surprindere

• Atacul de urs se petrece fulgerator.
• Ziua, cand esti surprins de un atac de urs:
  • Foloseste spray-ul contra ursilor.
  • Daca nu ai la tine spray-ul, chiar inainte sa te ”inhate”, culcate cu fata la pamant, sau adopta pozitia fatului (covrig, ghem), protejandu-ti capul cu mainile (pastreaza rucsacul in spinare pentru protectie suplimentara).
  • In timpul atacului incearca sa iti protejezi partile vitale, fara sa faci miscari agresive, fara sa zbieri, in incercarea de a dovedi ursului ca nu reprezinti o amenintare pentru el. Probabil VEI FI RANIT, SFASIAT SI MUSCAT, incearca sa-ti pastrezi calmul, sa nu lesini ca sa poti sa iti protejezi in continuare partile vitale.
  • Daca realizezi ca ursul nu se opreste din atac in ciuda faptului ca tu ai ramas pasiv, e timpul sa lupti pentru viata ta. Loveste ursul cu pumnul, piatra, lemn, inteapa-l cu cutitul, cu batul de treking … cu orice iti vine la indemana. Tinteste in special capul, ochii, narile.
• Noaptea: foloseste spray-ul, apara-te agresiv.

prin urmarire

• Statistic, situatiile in care ursii bruni vaneaza oamenii sunt foarte rare. Daca crezi ca acesta este cazul, trebuie sa te aperi in mod agresiv.

URSI PE POTECA

• Daca observi tu primul ursul si el nu te simte (observa):
  • Retrage-te in liniste si ocoleste zona.
  • Daca nu poti ocoli zona retragete o portiune si anunta-ti prezenta (prin zgomot) pentru a-i da posibilitatea ursului sa se retraga din drumul tau. Apropie-te cu grija de zona unde ai sesizat ursul.
• Daca ursul te observa:
  • Te opresti, incearca sa stai calm, linistit.
  • Nu fa galagie, nu tipa, nu fa miscari bruste.
  • Nu te intoarce cu spatele la urs.
  • Supravegheaza ursul, dar nu te uita direct in ochii lui (semn de agresiune).
  • Retrage-te incet vorbind cu o voce calma, fara agresiune.
  • Ridica mainile deasupra capului (chiar rucsacul) in incercarea de a parea mai mare, mai impunator.
  • Nu fugi de urs (de un urs matur nu scapi prin fuga nici daca esti atlet de performanta).
  • Nu incerca sa urci intr-un copac decat daca e langa tine si crezi ca poti urca foarte rapid la cca 4-10 metri inaltime (ursul e bun catarator). Arunca o haina sau rucsacul catre urs pentru a castiga ceva timp sa poti urca in copac.
  • Daca se ridica pe labele din spate si nu pare agresiv inseamna ca e doar curios (vrea sa te indentifice mai bine).
  • Uneori ursul blufeaza (doar simuleaza atacul: alearga catre tine si te evita in ultimele secunde).

CAMPAREA

• Teoretic, sanatos ar fi sa campam doar in camping-uri ingradite si pazite (ne ofera o oarecare siguranta atat din partea animalelor cat si din partea eventualilor hoti).
• E recomandat ca in zonele cunoscute ca fiind frecventate de ursi sa nu se campeze.
• Ursii care frecventeaza zonele de campare sunt obisnuiti cu oamenii, nu le e frica de ei si vin pentru mancarea sau resturile de mancare lasate in urma de oameni (scormonesc gunoiul ramas in urma).
• Probabilitatea este ca daca nu gasete mancare va parasi zona de campare.

Ziua:

• Daca ursul nu e agresiv:
  • Ramai calm, vorbeste calm catre urs, evita contact direct cu ochii si retragete incetisor.
  • Daca poti, incearca sa te refugiezi intr-un copac. E bine ca atunci cand alegi locul de campare sa verfici daca poti sa te refugiezi si in copacii din preajma. Atentie trebuie sa urci cel putin 4-10 metri, deoarece ursii se pot catara in copaci.
  • Dupa ce te-ai refugiat sau cand consideri ca esti cat de cat in siguranta goneste ursul.
  • Daca sunteti mai multi in zona de campare goniti ursul (faceti zgomot, dar nu il loviti, nu folositi spray-ul daca nu sunteti atacati)
  • Atentie, in zona de campare este foarte probabil sa nu functioneze varianta “de-a face pe mortul” (culcatul cu fata la pamant); depinde de situatie, deoarece ursul poate sa vada in tine o amenitare pentru mancarea sa.
• Daca ursul e agresiv:
  • Incearca sa-l gonesti facand mult zgomot, aruncand pietre, lemne … .
  • Daca esti atacat foloseste spray-ul contra ursilor.
  • Daca nu ai spray-ul, raspunde atacului intr-o maniera agresiva.

Noaptea:

• Daca auzi zgomote afara, verifica cu ajutorul lanternei daca este intradevar urs si fa mult zgomot incercand sa sperii ursul.
• Refugiaza-te in copacul ales din timp. Daca nu ai vreme sa urci in copac ramai in cort, fa zgomot, protejeazate agresiv.
• Daca esti atacat in somn (probabil una din cele mai rele situatii): incearca sa ramai calm, sa nu lesini si apara-te intr-un mod agresiv, nu ramane in sacul de dormit, nu “fa pe mortul”, “orbeste” ursul cu o lumina puternica, foloseste spray-ul sau orice obiect pe care il ai la indemana si pe care il poti folosi ca arma.

Masuri de siguranta la cort:

• Este recomandat sa dormim in mijlocul cortului iar bagajele sa fie asezate la margine.
• Gateste departe de cort.
• Este recomandat sa depozitezi, in pungi de plastic etanse, departe de cort, la inaltime (minim 4 metri): mancarea, resturile de mancare, cratitele si hainele cu care ai gatit.
• In functie de situatie plantonul (paza in schimburi), focul aprins (atentie sa fie supraveghat) si/sau un radio pornit peste noapte poate alunga animalele salbatice.

ATENTIE

• Pe cat posibil ar trebui evitate zonele frecventate de ursi. Dar putem intalni urs oriunde: prin padure, pe langa apa, pe creste (mai rar la altitudini mari unde nu au ce manca), pe langa stane, case laturalnice.
• Atentie la urme de urs pe poteca si in zonele de campare.
• Atentie atunci cand traversati zone cu vegetatie densa, in zone de curba sau alte zone cu camp vizual limitat, cand calatoriti pe langa albia raurilor zgomotoase, sau cand bade vantul din fata (sau din lateral). Faceti zgomot, vorbiti tare, folositi fluiericea, pentru a va trada prezenta, pentru a-i da timp ursului sa se retraga. Calatoriti in grupuri (singur nu produceti suficient zgomot).
• Daca vedeti un pui de urs fiti foarte atenti, ursoaica mama este extrem de periculoasa. Evitati situatia de a ajunge intre ursoaica si pui. Ocoliti zona.
• Atentie la mirosul de mancare, nu gatiti in preajma cortului. Pastrati mancarea in pungi de plastic cat mai etanse, departe de cort, in zona greu accesibila pentru urs (atarnata de creanga unui copac, la distanta cat mai mare de pamant si de trunchiul copacului).
• Tineti-va cainele de companie sub control. Latratul lui poate enerva, intarata si atrage ursul .
• Nu aruncati cu pietre dupa ursi si nu hraniti ursii doar ca sa le faceti poze mai bune.
• Ursii familiarizati cu oamenii (care au fost hraniti de acestia) pot ajunge sa asocieze oamenii cu sursa de mancare.

PROTECTIE CONTRA URSILOR

• Arma de foc (calibru mare): eficienta doar daca este folosita de vanatori sau soldati cu experienta. Animalul ranit este extrem de periculos. Ca simplii turisti varianta cu arme de foc este exclusa.
• Spray-ul contra ursilor: Cea mai buna si cea mai eficienta forma de aparare (neletala) contra ursilor si a altor animale salbatice (inclusiv a oamenilor).
• Furcile, topoarele (folosite de tarani), pioletii, betele de schii (folosite de turisti) … si diferite alte forme de aparare – atac  au o eficienta indoielnica.
• Preventiv, elementele de avertizare – respingere (folosite corespunzator) pot avea o eficienta pozitiva: goarna, fluierice, clopotei, petarde, muzica, lanterna, foc, gardurile electrice in jurul cortului/rulotei …).

SPRAY-UL CONTRA URSILOR

• Spray-ul de autoaparare este numit si lacrimogen, paralizant (nu induce paralizia in adevaratul sens al cuvantului), Pepper Spray (OC Gas, Capsicum Spray, la noi dar si in alte tari este cunoscut sub denumirea oarecum incorecta de Spray cu Piper), ….
• Se bazeaza pe substante puternic iritante, lacrimogene, care provoaca:
  •  usturime intensa (senzatie de arsura f. puternica) la nivelul:
    • ochilor (ti se inchid ochii imediat, involuntar, orbire temporara),
    • al pielii (senzatia ca iti ia foc pielea, fata)
    • al gatului (te ustura gatul, tusesti, ai senzatia ca te ineci, nu poti respira normal).
  • Expunerea la doze mari poate duce la: voma, lesin, iritatii severe ale pielii, vederea poate fi afectata permanent. Foarte rar, la cei cu afectiuni pulmonare/cardiace poate fi mortal.
• Trei substante sunt mai cunoscute ca fiind utilizate:
  • CN, chloroacetophenone – era folosita de armata si fortele de ordine. Nu prea se mai foloseste datorita timpul de reactie intarziat al gazului.
  • CS, orthochlorobenzalmalononitrile – functioneaza mai bine decat CN. Are efecte mai puternice decat CN dar care dureaza mai putin (in formula simpla). Este folosit de armata, politie, forte paramilitare. Formula simpla se comercializeaza si in magazinele de profil.
  • OC, oleoresin capsicum – chimicala utilizata (capsaicin) este extrasa din fructele de capsicum (ardei iuti). Substanta cea mai des utilizata in spray-urile de autoaparare. Este folosit atat de politie si fortele paramilitare, cat si de civili (pentru autoaparare). Functioneaza foarte bine si pe animale (conform unora - ceva mai eficiente pe animale decat CN si CS).
  • Exista si spray-uri care au in compozitie combinatii din substantele de mai sus.
• In unele tari spray-urile de autoaparare sunt ilegale.
• In general spray-urile comercializate sunt de 2 feluri:
• cu dispersie (tip ceata) - avantajos in cazurile in care exista unul sau mai multi atacatori foarte mobili; poate fi dezavantajos pentru cel care se apara in conditii neprielnice: vant, incaperi inchise,
• cu jet (lichid, spuma sau gel) - mult mai sigur pentru cel care il foloseste, dar necesita indemanare mai mare; nerecomandat pentru animale cu atac fulgerator cum ar fi ursul.
• Spray-urile se comercializeaza in tuburi (canistre/recipiente) de diferite capacitati. De obicei cu cat sunt mai mari cu atat creste si distanta la care sunt eficiente. Daca tuburile mici 40-50-100ml pot actiona de la 1 la 5 metri, cele mari (incluzand cele contra ursilor) pot fi eficiente si la 12 metri.
• Ne intereseaza in special la un spray contra ursilor:
• cat de departe actioneaza (8 metri este considerat suficient)
• si cate secunde poate fi actionat (recomandat minim 6 secunde).
• Spray-ul trebuie tinut mereu la indemana (nu in rucsac). Unele modele vin si cu teaca. Deoarece ursul ataca fulgerator este bine sa exersam tragerea cu spray-ul (unele pot fi actionate direct din teaca).
• Atentie, uneori, rareori, unele persoane precum si unele animale (ursi, in cazul de fata) NU sunt “impresionate” (afectate) de eficienta acestor spray-uri .
• Spray-urile NU trebuie folosite asupra oamenilor, ursilor sau altor animale ce se dovedesc a fi pasnice.
• Nu lasati Spray-ul la indemana copiilor.
• Daca ati primit un jet in fata:
• Trebuie sa aveti rabdare (efectele pot dura in general 15-60 minute, dar poate dura mult mai mult),
• Nu va frecati ochii sau pielea, respirati adanc si cu calm, aerisiti-va cat mai bine (un ventilator ajuta mult),
• Lacrimile ajuta la curatarea ochilor, apa rece nu dizolva substantele (nu sunt solubile in apa) dar ajuta racirea, calmarea zonei afectate.
• Daca aveti la indemana clatiti-va/scufundati-va fata intr-un amestec de apa rece (apa calda inrautateste situatia) cu sampon de copii sau ceva detergent lichid delicat de spalat vasele (repetati procedura de mai multe ori, nu frecati). Laptele ajuta si el la reducerea senzatiei de arsura.
• Desi veti gasi pe internet tot felul de remedii pentru aceste substante, ele nu pot fi generalizate.
• Multe spray-uri contin combinatii din aceste substante, ceea ce le face foarte puternice si greu de tratat.
• Unele spray-uri au inscriptionate pe ele si remediul.
• Atentie cum folositi spray-ul cu dispersie pe vant (vantul poate sa redirectioneze jetul - atacatorul poate scapa neatins iar persoana care foloseste spray-ul sa fie afectata)

Opinii Personale

• Nimeni si nimic nu ne poate garanta siguranta in zonele frecventate de ursi.
• In general ursul se fereste de oameni daca le simte prezenta.
• Intrebare: Te ataca ursul atunci cand nu iti depisteaza prezenta si te intalnesti accidental cu el?
• Raspuns frevent din partea vanatorilor: 50% sanse sa te atace.
• Dar prin atac ursul ursul nu urmareste neaparat sa te omoare ci doar sa inlature un eventual pericol.
• Putem reduce riscul de-a fi atacati de urs daca invatam cat mai multe despre obiceiurile ursului.
• Nu parasiti potecile marcate (unii montaniarzi au avut 1 sau 2 intalniri cu ursii in 20 de ani).
• Nu hraniti ursii (se obisnuiesc cu oamenii, cu mancarea lor, si in timp vor fi socotiti ca ursi ce creaza probleme si daca nu vor fi mutati la timp in alte zone vor fi omorati).
• Daca nu sunt agresivi nu aruncati cu pietre sau alte obiecte in ei.
• Nu va jucati cu puii de urs.
• Nu va apropiati prea mult de urs doar ca sa-i faceti poze mai bune.
• Atentie unde campati.
• Calatoriti in grupuri.
• Atentie, unele persoane au o voce iritanta pentru animale.
• La cort, chiar daca ai depozitat mancarea, hainele cu care ai gatit, cratitele, ursul tot poate fi atras de diferite elemente de piele (curele, bocanci de piele – mai ales daca sunt intretinuti cu grasime animala). Se pare ca ursul poate fi atras pana si de femeile la menstruatie, pasta de dinti, deodorant, sampon, dulciuri, fructe, sucuri, ceaiuri, etc.
• Daca in zona de campare ati folosit Pepper Spray ar fi bine sa va mutati cortul in alta zona de campare (unii ursi sunt atrasi de mirosul degajat de spray - extractul de ardei iute).
• Refugierea in copac este mai usor de zis decat de facut. Daca facem parte dintr-un grup e foarte greu (daca nu imposibil) sa ne refugiem toti in timp util.
• In momentele de panica adrenalina poate fi prietenul nostru si sa ne dea forta, energia necesara sa trecem peste momentele dificile ("aripi" pentru catararea in copac, sa nu simtim pe moment muscaturile sau zgarieturile in caz de atac, sa luptam efectiv cu ursul).
• Sau, putem sa "impietrim" de frica (sa fim efectiv cu mana pe tragaciul spray-ului si sa nu-l putem actiona de frica).
• Spiritul de sacrificiu: pare aberant sa te lupti cu un urs, dar un parinte adevarat va ramane sa se "lupte" cu ursul in incercarea de a le castiga copiilor lui cateva secunde/minute in plus pentru a se putea salva.

Mituri eronate:

• ursul nu vaneaza omul (sunt foarte rare cazurile cand vaneaza omul);
• ursul nu poate alerga la vale;
• daca se ridica pe labele din spate vrea sa atace (partial adevarat, uneori ridicandu-se adulmeca mai bine, si vede la distanta mai mare);
• ursul nu se apropie de cortul pe care ai agatat sosete sau tricouri transpirate (in general,  ursul  este considerat mamiferul terestru cu cel mai dezvoltat simt al mirosului din lume);
• nu se apropie de cort daca lasi afara o lanterna (lampa, felinar) aprinsa….

      Unii sunt de parere ca in ultima vreme comportamentul ursilor s-a schimbat. Nu cred ca trebuie sa ne miram: padurile sunt taiate intr-un ritm alarmant; apar pensiuni si cabane in rezervatii peste noapte; atv-urile si motociclistii zburda peste tot; manelele razbat la km distanta; zmeura, murele, afinele si alte fructe cu care se hranesc ursii sunt culese de comercianti; localnicii intra cu gospodariile lor pe teritorile ursilor; turistii hranesc ursii si isi lasa in urma gunoaiele; braconierii (urata specie de oameni): omoara ursii pentru trofee, fura puii de urs pentru vanzare.

       In concluzie nu trebuie sa ne fie frica de ursi, dar pentru a ne simti cat de cat in siguranta trebuie sa luam cateva masuri de precautie si categoric merita sa avem la noi (gata de folosire) un spray (chiar si un tub mai mic; spray cu dispersie nu cu jet).

despre vipere

 

• Informatiile de mai jos au doar caracter informativ, si au ca sursa de informatii internetul si cursuri de prim ajutor.
• NU folositi urmatoarele informatii pentru lucrari,referate ... corectitudinea lor fiind indoielnica.

Vipera

• Regnul Animalia (organisme eucariote pluricelulare heterotrofe)
• Increngatura Chordata (poseda coarda dorsala)
• Subincrengatura Vertebrata (poseda coloana vertebrala)
• Clasa Reptilia (vertebrat cu sau fara membre, cu piele solzoasa - soparle, serpi, broaste testoase, corocodili)
• Ordin Squamata (reptile cu solzi - periodic naparlesc)
• Subordin Serpentes (reptile cu solzi, fara membre)
• Familia Viperidae (serpi veninosi)
• Subfamilia Viperinae - (are caracteristic lipsa aparatului termo-receptor)
• Gen Vipera 
• Specii prezente in Romania:
  • Vipera Berus (vipera comuna, vipera cu cruce, vipera neagra) (raspandire larga in Europa )
    • Vipera Berus Berus
    • Vipera Berus Nikolskii 
  • Vipera Ammodytes (vipera cu corn)
    • Vipera Ammodytes Ammodytes 
    • Vipera Ammodytes Montandoni 
  • Vipera Ursinii (vipera de stepa, vipera de faneata)
    • Vipera Ursinii Rakosiensis 
    • Vipera Ursini Renardi
    • Vipera Ursinii Moldavica

Vipera Berus

• Raspandire:
  • Semnalata si la Cerc Polar Nord.
  • Raspandire larga la noi si in Europa
  • Prefera zone montane (chiar si la peste 2000m) si submontane, deal, podis.
  • Habitat divers: stancarii, jnepenis, liziera padurilor de foioase, paduri, pajisti, poieni si pante montane insorite...
• Marime:
  • Talie mijlocie, in medie cca 60cm lungime.
  • Femelele sunt mai lungi decat masculii.
• Colorit:
  • Culoarea difera in functie de regiune si variaza de la  foarte deschis la inchis (fond cenusiu, brun-cenusiu, cafeniu, rosiatic)
  • Prezinta forme diverse de desen dorsal (cel mai frecvent o banda in zigzag).
  • Exista si exemplare complet negre (melanice), fara desen dorsal. Prezente in zone montane inalte
• Capul este scurt si turtit si prezinta 2 pete negre dispuse sub forma de V sau X.
• In general activa ziua (in alte zone ale lumii  specia poate fi activa si seara si chiar noaptea in lunile calduroase)
• Se deplaseaza la nivel cu solul, dar se pare ca se poate catara si in tufisuri joase in cautarea hranei.
• Activa intre mijlocul lui martie si inceputul lui noiembrie. Hiberneaza iarna (poate fi activa si in sezonul rece daca e cald si insorit afara).
• Se hranesc cu animale mici: soareci, cartite, soparle, pui de pasare, broaste, insecte, viermi ...
• Exista usoare diferente intre subspecii
• Toxicitatea veninului - relativ scazuta in comparatie cu a altor specii de vipere (vipera cu corn).

Vipera Ammodytes

• Raspandire mai restransa decat Vipera Berus:
  • La noi, in general, in sud-vest (Muntii Banatului, Olteniei, Hategului, sudul Apusenilor) dar si prin Dobrogea.
  • Habitat divers: stancarie (roci eruptive sau calcaroase), grohotisuri, paduri de foioase, malul apelor, zone montane (mai rar la altitudini peste 2000m)
• Marime:
  • Serpi veninosi de talie mare (in alte tari ajunge si la 120cm, la noi marimea maxima - in jur de 90cm)
  • Sunt considerate mai mari decat vipera berus.
  • In general femelele sunt mai lungi si mai masive, dar cotele maximale sunt atinse de masculi.
• Caracteristica distinctiva (inconfundabila) - cornul nazal (apendice nazal moale)
• Cap triunghiular, latit, acoperit de solzi si prevazut cu cornul nazal.
• Colorit:
  • Culoare de fond cenusiu-galbuie, nuante de galbui, nuante de brun (colorit diferentiat intre masculi si femele).
  • Prezinta o forma de zigzag dorsal (dunga bruna, neagra de forma ondulata sau sucesiune de romburi)(contrast ridicat la masculi).
• Intra in hibernare mai repede si iese din hibernare mai tarziu decat Vipera Berus.
• Hrana: asemanatoare cu Vipera Berus.
• Activa ziua dar poate fi si nocturna daca temperatura din timpul zilei e prea ridicata.
• Specie considerata letargica, neagresiva, care nu musca fara sa fie provocata.
• Sensibila la frig, vara ii place pe stanca la soare dar daca e prea cald se retrage in fisuri sau sub bolovani (la umbra).
• Specie protejata.
• Exista usoare diferente intre subspecii.
• Toxicitatea veninului - cea mai ridicata dintre serpii veninosi de la noi.
  • Muscatura este considerata periculoasa la om (chiar mortala daca este netratata)
  • Vipera Ammodytes Montandoni - cel mai periculos reprezentat de la noi.

Vipera Ursinii

• Raspandire - populatii mici si izolate.
  • La noi sunt prezente in judetele: Cluj, Alba, Iasi, Suceava, Botosani, Galati, Tulcea
  • Habitat: pajisti stepice, pajisti montane sau de joasa altitudine, zonele cu tufis des din Delta Dunarii, zone nisipoase ...
• Marime:
  • Talie mica (cea mai mica specie de vipere de la noi 40-60cm).
  • Femelele sunt mai mari decat mascullii.
• Colorit: culorile (nuante de galben si cenusiu) si desenul dorsal sunt asemanatoare celorlalte specii. 
• Hrana: asemanatoare cu Vipera Berus (lacuste, greieri, soareci, puii de pasari, paianjeni ...)
• Hiberneaza din noiembrie pana in martie (in scorburi, adaposturi de rozatoare).
• Activa ziua.
• Cap triunghiular ovalizat.
• Exista usoare diferente intre subspecii.
• Specie rara, critic periclitata. Specie protejata.
• Toxcitate: cea mai scazuta dintre viperele ce traiesc la noi. Muscatura este considerata nepericuloasa la om.

De ce sunt periculosi serpii veninosi pentru om?:

• Veninul produs de serpii veninosi este toxic (hemotoxic, neurotoxic) pentru om (si nu numai).
  • hemotoxic - actioneaza asupra sistemului circulator
  • neurotoxic - actioneaza asupra sistemului nervos.

Veninul de sarpe (generalitati)

• Serpii veninosi sunt raspanditi in intreaga lume (aproximativ 400 specii)
  • Se hranesc cu prada vie.
• Veninul se injecteaza in prada prin muscatura.
  • Sunt echipati cu colti retractili sau ficsi, situati pe falca superioara.
  • Coltii sunt prevazuti cu canale (central sau lateral) pentru scurgerea veninului.
  • Veninul este produs de 2 glandele salivare modificate situate de-o parte si de alta a capului. Cand musca, tesutul muscular unde sunt situate glandele actioneaza asupra glandelor si veninul stocat este trimis prin canalele spre colti.
  • Muscand, serpii veninosi pot injecta cantitati diferite de venin
    • Volumul de venin injectat poate diferi in functie de marimea sarpelui, de cantitatea de venin stocata in glanda, de eficienta muscaturii
    • Spre deosebire de pui, adultii nu consuma la prima muscatura tot veninul stocat (astfel putand musca repetat).
• Exista si serpi veninosi care "scuipa". Incearca sa se apere tintind spre ochii potentialului agresor.
• Veninul are aspect limpede, incolor sau slab nuantat (alb-galbui). Nu are miros sau gust particular.
• Veninul uscat se cristalizeaza, si se poate pastra in recipiente ermetice ani indelungati, fara sa isi piarda toxicitatea.
• Unele specii de serpi veninosi raman periculosi chiar si daca sunt decapitati, putand sa muste mult timp dupa ce au fost omorati.
• Veninul are rolul de a omora victima si de-a o pregati pentru digestie.

Venin de vipera (specii Europene)

• Muscatura viperelor de la noi, netratata cu ser antiviperin, poate fi mortala, in special la copii, batrani sau suferinzi.
• Muscatura de vipera se poate recunoaste dupa cele 2 intepaturi situate la o distanta de 5 - 12mm
  • Atentie - deoarece coltii sunt retractili individual poate aparea doar o intepatura.
  • Profunzimea intepaturii este de cca 3mm (dar poate fi si mai adanca).
• Veninul de vipera este format dintr-un amestec de proteine cu efect predominant citotoxic si hemoragic.
  • Tot acest amestec de proteine si peptide actioneaza ca enzime si liganzi cu scopul  "imobilizarii"/omorarii victimei si inceperea digestiei tesuturilor din jurul muscaturii. 
  • creste permeabilitatea vasculara, apare edemul, necroza si hemoragia locala.
• In functie de severitate, multe pot fi "placerile" datorate muscaturii viperelor:
  • prezenta urmelor lasate de dintii viperei
  • durere locala - poate sa aiba diferite grade de intensitate, sau sa lipseasca
  • senzatia de furnicaturi locale
  • edem local care se poate extinde proximal
  • cresc ganglionii limfatici locali
  • invinetire, necroza
  • soc anafilactic
  • puls redus, tahicardie, febra, sete, somnolenta, slabiciune musculara generalizata, respiratie si transpiratie crescuta
  • tulburari gastro-intestinale (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale)
  • incontinenta urinara / fecala
  • hemoragie externa/interna
  • insuficienta respiratorie acuta severa, infarct miocardiac, insuficienta renala acuta, degenerarea ficatului, edem cerebral, edem pulmonar ...
  • stare de coma, convulsii, deces intrauterin la gravide.
• Semnele pot aparea imediat sau dupa mai multe ore (concentratia maxima de venin in plasma apare intre 0,5 - 4h).
  • In functie de gravitate urmarile se pot intinde luni sau chiar ani. 
• In functie de intensitatea simptomelor, gradul de toxicitate poate fi clasificat:
  • grad 0 - muscatura seaca, vipera nu a injectat venin (edem nesemnificativ)
  • grad 1 - toxicitate minima, apare edem la locul muscaturii, echimoza, senzatie de durere, tahicardie usoara, fara reactie sistemica
  • grad 2 - toxicitate moderata, edemul se extinde pe membrul muscat, apar reactii de sistem (voma, diareea, dureri abdominale, fluctuatii in tensiunea arteriala, tahicardie, hipotensiune tranzitorie...)
  • grad 3 - toxicitate severa, edemul se poate extinde in afara membrului muscat (spre trunchi), apar reactii de sistem ce pot ameninta viata (hipotensiune severa, tahicardie extrema, soc hemoragic ...).
• Factori ce influenteaza evolutia starii pacientului:
  • cantitatea de venin injectata; muscatura repetata
  • localizarea muscaturii (de 2-3 ori mai periculoasa la nivelul trunchiului si capului)
  • masa corporala - copiii sunt cei mai expusi
  • varsta - copii si batranii sunt mai expusi
  • suferinzii de probleme cardiace
  • alergia la componentele veninului
  • starea sanatatii si conditia pacientului in momentul muscaturii (oboseala, stres, boli de sistem)
  • activitatea fizica ulterioara muscaturii.
• Veninul viperelor de la noi (si din Europa) are efect anticoagulant dar exista si vipere al caror venin are efect puternic coagulant (Russell's viper)
  • Conform unei lucrari, veninul viperelor Europene, in volum si concentratie scazuta are efect coagulant, iar in volum si concentratie ridicata are efect anticoagulant (?)
• Veninul viperelor europene sunt hemotoxice. Actiunea neurotoxica este scazuta.
• Veninul se metabolizeaza in ficat si este eliminat prin urina (prin rinichi) dar si prin fecale.
• Calea de patrundere a veninului este in general intracutanata sau subcutanata. Rar intramuscular sau intravenos.

Cum recunoastem viperele?:

• Toate viperele ce traiesc la noi au pupila verticala. Restul serpilor neveninosi ce traiesc la noi au pupila rotunda.
• Vipera Ammodytes o recunoastem si dupa cornul nazal.
• Zigzagul dorsal specific. (exista si specii neveninoase cu un colorit care imita oarecum pe cele veninoase - usor confundabile de necunoscatori).

Antivenin

• Producerea antiveninului - se administreaza doze mici de venin (pot fi mixturi de venin de la mai multe specii) unor rumegatoare mari (cum ar fi caii).
  • Ulterior se extrage serul imunologic.
  • Proteinele din serul obtinut sunt capabile sa neutralizeze toxinele din victima.
• Poate fi monovalent (pentru o singura specie) sau polivalent (acopera mai multe specii).
• Se pastreaza la figider.
• Serul antiviperin (contra veninului viperelor) se administreaza numai in cazul aparitiei unor efecte sistemice puternice.
  • Serul antiviperin se administreaza numai in unitati spitalicesti, cu prudenta, deoarece poate sa apara socul anafilactic care trebuie tratat de urgenta.
• Ulterior tratamentului cu antiviperin (1-3 saptamani) poate sa apara si boala serului.

Primul Ajutor

• Ne asiguram ca nu mai suntem in pericol sa fim remuscati (ne indepartem de vipera).
• Apelam imediat serviciul de urgenta 112.
• Pacientul trebuie sa stea linistit, pe spate, si cu membrul muscat sub nivelul inimii.
• Se scot bijuteriile, ceasul ... de pe membrul afectat inainte ca acesta sa se umfle.
• Se dezinfecteaza plaga muscata aplicandu-se ulterior un pansament steril, fixat cu fasa elastica.
• Membrul muscat se imobilizeaza cu atela.
• Pacientul se transporta pe targa.

Tratament

• Tratament simptomatic medicamentos: antialgice pentru dureri (paracetamol), pentru varsaturi (metoclopramid), nu se recomanda antibiotice pentru profilaxia infectilor.
• Reactiile anafilactice severe se trateaza de urgenta cu adrenalina si antihistaminice. 
• Singurul tratament eficient este serul antiviperin care se va administra doar de catre cadre medicale calificate.
  • In functie de caz, la spital, tratamentul este mult mai complex, necesitand internare.

Optional

• Daca in trusa de prim ajutor detinem si un sistem de aspiratie al veninului, acesta se aplica imediat dupa muscatura. (Exista pareri contradictorii cu privire la aspiratia veninului indiferent daca se face cu gura sau cu sisteme dedicate).
• Proximal de plaga muscata (in cazul membrelor) se poate aplica un bandaj cu o fasa elastica pentru a incetini raspandirea veninului pe cale limfatica, dar fara a se intrerupe circulatia sanguina. Daca se aplica garou atunci acesta nu trebuie strans (sa poata fi introdus un deget sub garou). Bandajul elastic/garoul se scoate la spital (dupa administrarea serului antiviperin).
• Nu se recomanda incizii la nivelul muscaturii (putem accelera raspandirea veninului).
• Nu se recomanda aplicarea de gheata (exista pareri contradictorii - deoarece gheata reduce umflatura).
  • Conform unora, garoul, incizia si gheata favorizeaza aparitia necrozei.
• Nu se bea cafea sau alcool (grabeste raspandirea veninului).
• Nu incercati sa prindeti/omorati sarpele pentru o recunoastere mai facila la spital (risc de a fi remuscat). Eventual, daca se poate realiza in siguranta - poze cu sarpele.
  • Oricum serul antiviperin este polivalent, si se administreaza numai la indicatia medicului
• Daca se ajunge foarte repede la spital, chirurgul poate opta pentru o excizie a pielii si tesutului din zona muscaturii.

 

Preventie:

• Viperele de la noi musca doar daca se simt amenintate.
  • Viperele nu aud, dar simt vibratiile - astfel, vibratiile produse de batul de treking si de bocanci le vor face sa se ascunda, sa se fereasca din drumul nostru. Dar daca nu apuca sa se fereasca la timp vor incerca sa se apere, muscand.
• Evitati serpii intalniti - nu va apropiati de serpi pentru poze (poate nu e singur), nu va jucati cu ei (poate confundati specile si puneti mana pe unul veninos),  nu ridicati serpii care par inofensivi sau morti.
• Se recomanda sa ne imbracam adecvat - bocanci, pantaloni lungi, parazapezi ...
• Nu introduceti mana in locuri unde nu vedeti: sub pietre, in tufisuri dese, in fisuri.
• Atentie unde calcati, unde va asezati, sau pe ce puneti mana  (indiferenta ca e iarba scurta, tufis, stanca, poteca ...).
• Atentie la copii - deoarece pentru ei riscul de deces este ridicat - nu-i lasati desculti, nu-i lasati sa inainteze primii in zonele cu risc.
• Verificati locul de campare, asigurati-va ca nu poate intra in cort.
• Alegeti-va si verificati cu atentie locul unde va faceti nevoile (nu vreti sa fiti surpinsi intr-o postura ... vulnerabila)

Opinie personala:

• Evitati orice sarpe intalniti. Unora le place sa prinda si sa se joace cu serpii neveninosi. Dar daca nu stim sa ii recunoastem riscam mult.
  • Pupila verticala, corn nazal, desen dorsal - dificil de sesizat seara sau in locuri intunecate
    • In general, abia apucam sa observ serpii ce se retrageau din drumul meu (fara sa observ cu precizie semne dinstinctive)
  • Lungimea mai mare de 90cm este probabil neveninos - ce faci? scoti ruleta sa-l masori? daca are 92cm si e veninos?
• Nu doar muscatura viperei este periculoasa ci si prezenta ei in locuri in care nu te astepti poate duce la accidente.
  • Personal, nu cunosc decat un caz muscat de vipera (un mulgator de vipere). Dar stiu mai multe cazuri cand cataratori sau simplii turisti erau sa cada de la inaltime dupa ce au dat nas-in-nas cu serpi.
• Puzderia de ghizisori si liderasi montani ce se fabrica in ultima vreme ar face bine sa invete sa recunoasca socul anafilactic, sa aiba in permanenta si sa stie (când/cât/cum trebuie) sa administreze adrenalina (epinefrina) - socul anafilactic poate aparea si in urma intepaturilor sau muscaturilor de insecte (albine, viespi, paienjeni ...) (periculos mai ales pentru cei muscati la nivelul capului / limbii; pentru cei care sufera de alergii).
  • Adica, sa aibe un minim istoric medical al clientilor (sa stie de ce boli/alergii sufera),
  • Sa recunoasca reactia alergica acuta severa (anafilaxia).
  • Adrenalina se administreaza doar de cadre medicale calificate, dar exista si dispozitive automate predozate (diferentiate adulti/copii) pentru autoinjectare (gen EpiPen, Anapen) ce pot salva vieti atunci cand cadrele calificate nu pot ajunge de urgenta la pacient (cum se intampla frecvent la munte)
• La noi nu este cazul, dar in alte zone al lumii, unde serpii sunt cu adevarat periculosi si unde nu exista posibilitatea imediata de-a ajunge la spital sau de administrare urgenta a serului antivenin - garoul este inca recomandat (cu oprirea circulatiei sanguine), incizia (taietura intre cele 2 puncte, sau taietura in cruce ce cuprinde punctele) urmata de aspiratia zonei ce cuprinde muscatura (cu gura sau cu instrumente - gen siringa care are in capat o ventuza suficient de mare ca sa cuprinda zona muscata). Cel mai bine este sa poti aspira, inlatura tot veninul, dar in unele cazuri nu se poate realiza indiferent cat de repede te misti. Veninul este periculos pentru cel care aspira cu gura doar daca are rani in gura.
  • Evident, in acest caz, membrul muscat de acel sarpe mortal este considerat compromis, salvarea lui nu primeaza - salvarea vietii omului este prioritara (compromis militar). 

Concluzie:

• Daca sunteti muscat de sarpe, nu riscati - mergeti de urgenta la spital, unde veti fi monitorizati corespunzator si veti primi, daca este nevoie, singurul tratament eficient - serul antiviperin.